Prețurile gazelor de pe piețele spot au coborât săptămâna trecută sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic și cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor), în urma umplerii depozitelor existând un surplus de gaze pe piața internă. Și volumele tranzacționate au crescut, existând zile în care aproximativ o treime din producția internă vânzându-se pe aceste piețe.
Umplerea depozitelor de înmagazinare gaze autohtone încă din prima parte a lunii octombrie și gradul ridicat de înmagazinare din Ungaria au înjumătățit importurile de gaze efectuate de România via Bulgaria începând cu această lună.
Companiile maghiare au importat în luna iunie peste 2 TWh de gaze din România, un volum record, în timp ce exporturile către companiile românești au scăzut la doar 84 GWh, cel mai redus nivel din ultimul an. O cantitate mai redusă a fost înregistrată ultima dată în septembrie 2022, relevă date analizate de Profit.ro.
Prețul spot al gazului a urcat din nou peste 150 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) ca urmare a cererii venite din partea Ungariei, care în prezent importă gaz din România la peste 95% din capacitatea tehnică de transport, și care compensează nivelul scăzut al consumului intern.
Importurile de gaze efectuate de companiile românești sau de traderi s-au dublat marți față de media ultimei săptămâni, rezultat al reluării livrării de gaze rusești în urma încheierii reviziei gazoductului Turk Stream. Exporturile către Ungaria au explodat la rândul lor, la un maxim istoric, de 68,9 GWh/zi, cu numai 4 GWh sau 5% sub capacitatea tehnică de transport prin punctul de interconectare de la Csanadpalota, de 73 GWh/zi.
România este marți exportator net de gaze pentru prima dată în ultimul an și în premieră pentru sezonul de iarnă, din Bulgaria, intrând 11,4 milioane mc, în timp ce în Ungaria ajung 6 milioane mc, iar alți 6,4 milioane mc în Republica Moldova.
De-abia a început iarna și nivelul importurilor nete de gaze plus cantitățile extrase din depozite acoperă peste 50% din consumul intern, în prezent volumul producției interne situându-se sub cel cumulat al celor două surse alternative (importuri și gaze extrase din înmagazinări).
Acest lucru s-a întâmplat în urma unei investigații a Comisiei Europene, care suspecta compania românească de stat de "întârzierea strategică" a lucrărilor de dezvoltare a interconectărilor cu sistemele de transport de gaze naturale vecine, de natură să blocheze exporturile românești de gaze.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, continuă să rămână opac cu privire la relația cu Ucraina, șeful companiei, Ion Sterian, spunându-i public astăzi premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația în această privință doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".
Operatorul de transport de gaze naturale al Ungariei, FGSZ, subsidiară a grupului MOL, a inaugurat noua stație de comprimare de la punctul de interconectare cu România de la Csanádpalota, investiție care este parte a proiectului conductei internaționale BRUA și care, de anul viitor, va majora capacitatea de import de gaze a Ungariei la 1,75 miliarde metri cubi pe an.
Dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, se află în termen, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ, omologul maghiar al Transgaz, la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport, urmând să fie finalizată în octombrie, a anunțat operatorul din Ungaria.
Inițial, procedura de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde, era programată să se finalizeze pe 25 februarie.